0 Shares Twitter 0 Facebook 0 Google+ 0 LinkedIn 0 StumbleUpon 0 Buffer 0 Email -- 0 Shares ×

Convocarea creditorilor, trebuie să cuprindă, în mod obligatoriu, ordinea de zi a ședinței, pentru ca cei convocați să aibă cunoștință de problemele existente în cadrul procedurii și să-și exprime poziția în cunoștință de cauză.

Sediul instituției se regăsește în art. 49  din Legea nr. 85/2014.

Prevederile alin. al art. 49 au fost redactate cu luarea în considerare a principiului transparenței procedurale, stabilind drept criteriu obiectiv de raportare publicarea în BPI a tabelului de creanțe, iar nu afișarea acestuia.

Astfel, de la publicarea în BPIa tabelului preliminarde creanțe, creditorii înscriși în tabelul preliminar pot participa la adunarea creditorilor; dreptul de a participa la adunările creditorilor după publicarea tabelului preliminar fiind supus condiției definitivării tabelului creanțelor.

Pentru a înlătura neajunsurile evidențiate de aplicarea Legii nr. 85/2006, prin art. 49 alin. (2) lit. d), Legea nr. 85/2014 stabilește un nou criteriu de raportare la etapa procedurală de referință, și anume perioada ulterioară deschiderii procedurii de faliment, până la publicarea tabelului definitiv consolidat.

Hotărârile adunării creditorilor sunt valabile dacă, pentru adoptarea acestora, au fost respectate toate condițiile de fond și de formă impuse de lege. Pentru adoptarea valabilă a unei hotărâri este necesar ca la ședința convocată în acest sens să participe creditorii cu drept de vot, în limita minimă prevăzută de lege, hotărârea să fie adoptată cu cvorumul impus de legiuitor, iar deliberările să vizeze chestiunile cuprinse în convocatorul comunicat creditorilor.

Pentru valabilitatea hotărârii adunării creditoriloreste necesară întrunirea unei duble condiții: un cvorum de prezență, ce presupune prezența titularilor de creanțe care însumează cel puțin 30% din valoarea totală a creanțelor cu drept de votasupra averii debitorului, și un cvorum de vot, care vizează respectarea principiului majorității prin valoare a creanțelor prezente, direct sau prin reprezentant, cu drept de vot, fiind considerați prezenți și creditorii care au votat prin corespondență.

Pentru a nu exista divergențe în aprecierea votului acordat condiționat de îndeplinirea unor condiții, legea prevede că votul condiționat este considerat un vot negativ și va fi apreciat ca atare. „Un vot condiționat în adunarea creditorilor (spre exemplu, onorariul practicianului în insolvență să nu depășească distribuirea efectuată către creditorii bugetari) este unul negativ și, prin urmare, la votul creditorilor o astfel de propunere de onorariu nu ar fi întrunit cvorumul de vot pentru a fi adoptată”. (Curtea de Apel Cluj, Decizia civilă nr. 6913/22.09.2014)

Tot pentru validitatea hotărârilor adoptate, pentru a se evita lovirea de nulitate, în art. 48 alin. se statuează modul în care creditorii pot fi reprezentați în cadrul adunării creditorilor. Este fără dubiu din redactarea alin. în cazul încălcării modului de reprezentare în adunare a creditorilor, sancțiunea este nulitatea absolută. În privința împuternicirii, în cazul creditorilor persoane fizice, aceștia nu pot fi reprezentați decât cu procură specială autentică pentru a putea exprima un vot valid, iar în cazul creditorilor bugetari și a celorlalți creditori persoane juridice, existența unei delegații semnate de conducătorul unității.

Trebuie făcută distincția clară între împuternicirea pe care conducătorul unității o dă pentru reprezentarea în adunarea creditorilor și cea pentru reprezentarea în cazul dosarului în care se soluționează procedura insolvenței.

O problema care încă naște o contradicție în doctrină și jurisprudență este aceea a votului neexprimat.

Astfel, într-o opinie s-a considerat că tăcerea creditorului, care nu îți exprimă poziția, deși o putea face prin corespondență, cum îi permite legea, valorează ca un vot în favoarea punctelor înscrise pe ordinea de zi. Cu alte cuvinte, tăcerea creditorului, care fiind în împotriva punctelor înscrise pe ordinea de zi, putea să încunoștințeze adunarea prin votul exprimat prin corespondență, dar nefăcând niciun demers, tăcerea sa valorează un vot pentru cele scrise pe ordinea de zi. (I. Adam, Codul Insolvenței, Ed. C.H. Beck, 2016, p. 263)

Într-o soluție mai recentă pronunțată de către o instanța în apel: „Spre deosebire de dispozițiile art. 14 alin. (4) din Legea nr. 85/2016, care lăsau posibilitatea interpretării în sensul că tăcerea creditorilor valorează un vot pentru cele înscrise pe ordinea de zi, forma actuală a Legii nr. 85/2014 cere ca votul creditorilor să fie manifestat expres, ceea ce exclude aplicarea principiului quit tacit consentire videtur. Dat fiind caracterul imperativ al normelor privind convocarea și desfășurarea adunării creditorilor, lichidatorul judiciar și creditorii nu pot deroga prin convenții de la prevederile acestora. În consecință, menționarea în convocator a clauzei privind votarea tacită nu poate avea nicio relevanță și nu poate conduce la înlăturarea dispoziției imperative a legii, care cere ca votul să fie manifestat expres”. (C.A. Suceava, s. a. II-a civ., dec. nr. 29. din 26.01.2017, www.rolii.ro).

Considerăm soluția pronunțată ca fiind cea mai potrivită, fiind în consonanță și cu alte prevederi legale. Astfel, art. 45alin. 1 lit. o(principalele atribuții ale judecătorului-sindic) stabilește că judecătorul-sindic judecă cererile administratorului judiciar/lichidatorului judiciar în situațiile în care nu se poate lua o hotărâre în ședințele comitetului creditorilor sau ale adunării creditorilor din lipsă de cvorum cauzată de neprezentarea creditorilor legal convocați, la cel puțin două ședințe ale acestora având aceeași ordine de zi.

În situația în care s-ar aplica susținerile menționate în doctrină, Adunarea Creditorilor ar avea o participare și un vot de 100% (chiar dacă nu s-au comunicat voturi asupra ordinii de zi), ceea ce ar fi în contradicție cu situația special prevăzută de către legiuitor.

Adaugă un comentariu