Creanțele bănești trebuie analizate raportat la două momente procedurale.

Creanțele bănești la data deschiderii procedurii

Aceste creanțe reprezintă obligațiile pe care societatea debitoarea le are  față de furnizori, bugetul local sau al statului, instituții financiare și eventual salariați. Până la data deschiderii procedurii, creditorii pot calcula accesorii, excepție făcând creanțele beneficiare ale unor cauze de preferință, referitor la care se vor calcula accesorii până la valorificarea bunului asupra căruia poartă cauza de preferință, indiferent de momentul procedural în care se face valorificarea (perioada de observație, reorganizare judiciară sau faliment).

Avantajul deschiderii procedurii de insolvență este dat de faptul că masa pasivă a debitoarei nu este în creștere și șansele de redresare pe baza unui plan de reorganizare cresc. 

Creanțele bănești născute după data deschiderii procedurii

Conform art. 102 alin. 6 din Legea nr. 85/2014, creanțele născute după data deschiderii procedurii insolvenței se achită conform actelor din care rezultă, la care se adaugă și accesoriile aferente.

Dacă debitorul se află în reorganizare, creanțele curente și accesoriile calculate până la data plății vor fi achitate conform programului de plăți. În planul de reorganizare, trebuie să se prevadă modalitatea de achitare a creanțelor curente. 

În cazul intrării în faliment, calculul penalităților se oprește la data deschiderii procedurii falimentului împotriva debitorului. Excepție fac, creanțele beneficiare a unor cauze de preferință. În faza de faliment, creanțele născute după data deschiderii procedurii și înainte de intrarea debitorului nu se mai achită conform actelor din care rezultă. Creditorii trebuie să formuleze declarație de creanță conform art. 104 din Legea nr. 85/2014, în termenul stabilit în sentința de deschidere a procedurii falimentului, sub sancțiunea decăderii, iar creanțele vor fi achitate după lichidare în conformitate cu prevederile art. 159 din Legea nr. 85/2014.