Insolvența, Reorganizarea și Falimentul societăților comerciale

Drepturile Creditorilor

1.1. Când o societate poate solicita „scutirea” de la creditori? Trebuie o societate să fie insolvabilă?

Cadrul legal este reglementat de Legea privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență (Legea nr. 85/2014), fiind reglementate atât proceduri de prevenire a insolvenței cât și procedura insolvenței și a falimentului.

În cazul procedurilor de prevenire a insolvenței (mandatul ad-hoc și concordatul preventiv), societatea comercială (debitorul) nu trebuie să fie insolvabilă, trebuind să se afle doar în dificultate financiară (art. 5 pct. 27).

În caz de reorganizare și faliment, o societate trebuie să fie insolvabilă pentru a solicita „scutirea” de la creditori. 

1.2. Are loc înscriere automată a datoriilor împotriva debitorului la deschiderea unei proceduri de insolvență?

Creditorii trebuie să respecte anumite dispoziții legale în vederea participării la procedura de insolvență (reorganizare sau faliment) a debitorului, trebuind a demonstra o atitudine diligentă. Astfel, pentru a participa la procedură, creditorii trebuie să formuleze o cerere de admitere a creanței, în conformitate cu prevederile art. 104 din Legea nr. 85/2014.

1.3. Deschiderea procedurii de insolvență suspendă plățile față de creditori sau furnizori?

Principiul general este suspendarea plăților către creditori odată ce debitorul devine insolvabil și pe toată perioada de insolvabilitate. Plățile urmează a se realiza în cazul planului de reorganizare judiciară, fiind expres interzise plățile către creditori cu datorii născute anterior deschiderii procedurii.

Cu toate acestea, legea prevede excepții de la acest principiu și permite plățile necesare pentru menținerea afacerii (cum ar fi furnizorii de utilități precum și cei de materie primă). În cazul furnizorilor, plățile trebuie să se realizeze, fiind denumite cheltuieli curente și având un regim diferit la plată în cadrul procedurii de reorganizare judiciară.

În procedurile de faliment, astfel de plăți se vor realiza dar numai în măsura în care sunt realizate cu privire la conservarea bunurilor debitorului (paza, electricitate, etc.)

1.4. Cine administrează averea debitorului în cazul deschiderii unei proceduri de insolvență/faliment ?

În procedurile de faliment, averea este administrată de lichidatorul judiciar desemnat de instanță. În cazul procedurilor de reorganizare, patrimoniul este administrat de administratorul special, sub supravegherea administratorului judiciar, care la rândul său este sub supravegherea Adunării Creditorilor, Comitetul Creditorilor și a judecătorului-sindic.

Drepturile Debitorilor

2.1. Are debitorul un drept exclusiv de a propune un plan de reorganizare?

În temeiul Legii privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, (art. 132) o serie de participanți la procedură au dreptul de a propune un plan de reorganizare. Pot propune un plan de reorganizare: debitoruladministratorul judiciar și unul sau mai mulți creditori, deținând împreună cel puțin 20% din valoarea totală a creanțelor cuprinse în tabelul definitiv de creanțe, în termen de 30 de zile de la publicarea acestuia. 

Sancțiunea nedepunerii planului de reorganizare judiciară este decăderea și implicit trecerea în faliment a debitoarei.

2.2 Care sunt cerințele de vot pentru aprobarea unui plan?

În scopul votării, creditorii pot fi grupați în cel mult 5 categorii (dar pot exista mai puține: (a) creanțe care beneficiază de drepturi de preferință; (b) creanțe salariale; (c) creanțe bugetare; (d) creanțele creditorilor indispensabili; (e) celelalte creanțe chirografare. (art. 138 alin. 2).

Planul de reorganizare este adoptat dacă este acceptat de o categorie de creanțe dacă în categoria respectivă planul este acceptat de o majoritate absolută din valoarea creanțelor din acea categorie, în cazul în care sunt 5 categorii, planul se consideră acceptat dacă cel puțin 3 dintre categoriile de creanțe menționate în programul de plăți, dintre cele prevăzute la art. 138 alin. (3), acceptă planul cu condiția ca minimum una dintre categoriile defavorizate să accepte planul și ca cel puțin 30% din totalul valoric al masei credale să accepte planul.

În consecință, dacă sunt îndeplinite condițiile mai sus descrise, un plan de reorganizare poate fi aprobat chiar dacă 70% din masa credală votează împotriva acestuia.

2.3.  Este finanțarea post-insolvență capabilă să primească statutul de super-prioritate?

În cadrul perioadei de observație sau de reorganizare judiciară, debitorul poate accesa împrumuturi în vederea derulării activităților curente sau al derulării procedurii de reorganizare, această situație fiind de multe ori determinantă în vederea reușitei unui plan de reorganizare.

În cazul procedurii de faliment, după o reorganizare judiciară eșuată, beneficiază în conformitate cu prevederile art. 159 pct. sau art. 161 pct. o super-prioritate. 

2.4. Poate debitorul vinde toate sau o parte din activele sale printr-un plan de reorganizare a debitoarei ?

Planul de reorganizare poate include vânzarea unor active ale debitorului. Cu toate acestea, vânzarea tuturor activelor debitoarei nu este posibilă, deoarece în acest caz activitatea nu ar putea fi continuată. Toate activele debitorilor sunt vândute în procedura de faliment. 

2.5. Care sunt atribuțiile administratorilor unei societăți insolvabile?

Odată ce societatea devine insolvabilă, administratorii statuari își încetează mandatul, urmând a fi numit un administrator special care trebuie să ia toate măsurile pentru a face din nou societatea solvabilă. Trebuie să colaboreze cu administratorul judiciar în vederea propunerii modalităților prin care societatea trebuie să redevină solvabilă.

În cazul în care aceste măsuri nu reușesc și se inițiază procedura de faliment, este desemnat un lichidator judiciar care își va îndeplini obligațiile stabilite de lege.

Leave a Reply